„Totul va fi clar”: Refugiații ucraineni în Moldova — peste patru ani de integrare, ocupare și contribuție economică

Versiunea textuală a podcastului NCUM

De la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei au trecut deja peste patru ani. În această perioadă, Moldova a devenit o țară de primire pentru zeci de mii de ucraineni, iar prioritățile primelor luni de răspuns umanitar de urgență s-au deplasat treptat către integrarea pe termen lung, ocuparea forței de muncă, independența economică și statutul juridic.

În apropierea celei de-a cincea aniversări a războiului pe scară largă, este important să discutăm nu doar despre amploarea nevoilor umanitare, ci și despre modul în care s-a schimbat viața ucrainenilor în Moldova, contribuția pe care aceștia o au deja la societatea și economia țării și condițiile necesare pentru continuarea procesului de integrare.    Вставленный текст

În această ediție „Totul va fi clar” vorbim despre peste patru ani de viață a ucrainenilor în Moldova — de la primele luni de răspuns de urgență până la ocuparea forței de muncă, antreprenoriat, cooperarea cu sectorul privat și identificarea unor soluții mai durabile privind statutul juridic.

Integrarea: de la răspunsul de urgență la soluții pe termen lung

Moderatoarea: Dmitrii, dacă privim în ansamblu acești peste patru ani, cum s-a schimbat abordarea față de sprijinirea ucrainenilor în Moldova? Putem vorbi deja despre o tranziție de la răspunsul umanitar la integrare?

Dmitrii: Tranziția a fost una graduală. În primele luni, principala prioritate a fost asigurarea siguranței și accesului la servicii de bază — cazare, alimentație, asistență medicală, protecție și informații.

Pe măsură ce oamenii au început să rămână în Moldova pentru perioade mai lungi, au apărut alte nevoi și alte obiective: accesul la piața muncii, dezvoltarea profesională, antreprenoriatul, educația și participarea în comunitate.

Astăzi vorbim tot mai mult despre integrare, inclusiv despre integrare economică. Potrivit UNHCR, la 21 septembrie 2026, în Moldova se aflau 59 123 de persoane cu statut de protecție temporară.    Вставленный текст

Acest lucru arată că nu mai vorbim doar despre o situație de criză pe termen scurt. Pentru o parte dintre oameni, Moldova a devenit locul în care muncesc, își cresc copiii, își dezvoltă competențele sau își construiesc o afacere. Prin urmare, și obiectivele noastre trebuie să evolueze.

Parteneriatul dintre stat și societatea civilă

Moderatoarea: Cât de importantă este, în acest proces, coordonarea dintre autorități, societatea civilă, organizațiile internaționale și mediul de afaceri?

Dmitrii: Este esențială. Fiecare dintre acești actori are un rol diferit. Statul stabilește cadrul juridic și politicile publice, organizațiile internaționale oferă expertiză și resurse, societatea civilă lucrează direct cu oamenii și comunitățile, iar mediul de afaceri creează oportunități reale de ocupare și dezvoltare economică.

Este important ca aceste roluri să fie conectate într-un sistem coerent de cooperare.

Un exemplu este Memorandumul de Înțelegere semnat în iulie 2026 între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și UNHCR, care urmărește consolidarea accesului refugiaților, solicitanților de azil și altor persoane care au nevoie de protecție internațională la muncă decentă și legală, dezvoltarea competențelor, mijloace de trai și incluziune economică.    Вставленный текст

Acest tip de cooperare este important pentru că mută accentul de la acordarea de sprijin către crearea condițiilor pentru participarea independentă a oamenilor în societate și economie.

De la căutarea unui loc de muncă la integrarea economică

Moderatoarea: Dacă vorbim direct despre ocuparea forței de muncă, ce s-a schimbat în acești ani?

Dmitrii: În prima etapă, pentru multe persoane, prioritatea era pur și simplu găsirea unei surse de venit. Treptat, însă, accentul s-a deplasat către potrivirea dintre competențele oamenilor și cererea de pe piața muncii, dezvoltarea profesională, recalificare și antreprenoriat.

Experiența proiectului ROBOTA este relevantă în acest sens. De la lansare, proiectul a oferit mii de consultații privind ocuparea forței de muncă, a sprijinit sute de persoane să se angajeze și a facilitat accesul la numeroase oportunități de muncă. Platforma DILO.md a ajuns, de asemenea, la peste 45 000 de utilizatori activi și peste 300 000 de vizite.    Вставленный текст

Dar integrarea economică nu înseamnă doar să ai un loc de muncă. Înseamnă și ca persoana să își poată utiliza competențele, să își dezvolte cariera, să obțină venituri stabile și să devină mai independentă din punct de vedere economic.

Angajatorii — parte a procesului de integrare

Moderatoarea: Dar pentru aceasta nu este suficient să lucrăm doar cu refugiații. Ce rol au angajatorii?

Dmitrii: Un rol foarte important. Integrarea pe piața muncii nu depinde doar de disponibilitatea unei persoane de a munci. Depinde și de capacitatea angajatorilor de a identifica și valorifica competențele disponibile.

În iunie 2026, NCUM, împreună cu UNHCR Moldova și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, a organizat un dialog dedicat incluziunii refugiaților în câmpul muncii. La eveniment au participat 70 de persoane, inclusiv reprezentanți ai 34 de companii, instituții publice și organizații de sprijin.    Вставленный текст

Astfel de discuții sunt importante pentru identificarea barierelor practice, pentru o mai bună înțelegere a nevoilor angajatorilor și pentru identificarea unor mecanisme mai eficiente de conectare între competențele oamenilor și cererea de pe piața muncii.

Integrarea nu poate fi rezultatul unui singur proiect. Este un proces care presupune participarea deplină a oamenilor pe piața muncii și în economie.

Este valorificat pe deplin potențialul profesional?

Moderatoarea: Putem spune că potențialul profesional al ucrainenilor din Moldova este deja valorificat pe deplin?

Dmitrii: Nu încă. Există în continuare bariere. Potrivit datelor prezentate de Consiliul Economic, printre acestea se numără barierele lingvistice, recunoașterea calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale a muncii.    Вставленный текст

Aici trebuie să facem diferența între simpla ocupare și calitatea ocupării. O persoană poate avea un loc de muncă, dar să nu lucreze în domeniul său, să nu își utilizeze experiența profesională sau să aibă oportunități limitate de dezvoltare.

Valorificarea acestui potențial este o responsabilitate comună — a instituțiilor publice, angajatorilor, organizațiilor de sprijin și, desigur, a persoanelor însele.

Statutul juridic ca factor al integrării economice

Moderatoarea: În ce măsură statutul juridic al unei persoane influențează integrarea sa economică?

Dmitrii: Are o importanță semnificativă. Incertitudinea juridică poate influența deciziile privind schimbarea locului de muncă, investiția în dezvoltarea profesională sau inițierea unei afaceri.

În septembrie 2026 a fost inițiată procedura de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 21/2023 privind acordarea protecției temporare, cu scopul de a alinia cadrul național la decizia Uniunii Europene privind extinderea protecției temporare până la 1 martie 2028.    Вставленный текст

Pentru oamenii care locuiesc deja de mai mulți ani în Moldova, este important ca informațiile privind statutul lor și perspectivele de ședere să fie clare, accesibile și previzibile. Această claritate creează și condiții mai bune pentru planificarea vieții profesionale și economice.

Contribuția economică a ucrainenilor

Moderatoarea: Refugiații ucraineni sunt adesea percepuți în primul rând ca persoane care au nevoie de sprijin. Dar ce ne arată datele economice?

Dmitrii: Datele arată că această perspectivă este incompletă. Potrivit Consiliului Economic, din 2022, refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei la bugetul de stat prin impozite și contribuții sociale și au creat peste 200 de afaceri în Moldova.    Вставленный текст

Aceste cifre arată că integrarea economică este un proces cu două direcții. Oamenii au nevoie de acces la muncă și oportunități, iar economia țării beneficiază de competențele, experiența și activitatea lor economică.

În același timp, nu ar trebui să reducem integrarea exclusiv la contribuția economică. Este vorba și despre participarea în comunitate, accesul la educație și servicii, dezvoltarea profesională și posibilitatea de a-și construi o viață stabilă.

Antreprenoriatul — o altă cale de integrare

Moderatoarea: Ați menționat antreprenoriatul. În ce măsură a devenit acesta o direcție distinctă de integrare?

Dmitrii: Este o direcție tot mai vizibilă. Potrivit datelor Consiliului Economic, în Moldova au fost create peste 200 de afaceri de către refugiați ucraineni.

În același timp, aproximativ 2 080 de refugiați ar putea opta pentru regimul de antreprenor independent în 2027. Pentru această categorie a fost estimat un potențial efect fiscal, social și economic de aproximativ 60 de milioane de lei anual. Este important să precizăm că vorbim despre o estimare a potențialului, nu despre venituri deja realizate.    Вставленный текст

Pentru dezvoltarea antreprenoriatului sunt necesare informații accesibile, acces la finanțare și consultanță, claritate fiscală și juridică și mecanisme prin care oamenii să poată trece de la inițiativă la o activitate economică sustenabilă.

Ce este necesar pentru integrarea pe termen lung?

Moderatoarea: Dacă privim înainte, care sunt astăzi cele mai importante condiții pentru ca integrarea ucrainenilor în Moldova să fie sustenabilă?

Dmitrii: Aș menționa câteva direcții principale.

În primul rând, claritatea juridică și accesul la informații despre statut și drepturi.

În al doilea rând, accesul efectiv la piața muncii și oportunități de dezvoltare profesională.

În al treilea rând, recunoașterea calificărilor și utilizarea mai eficientă a competențelor existente.

În al patrulea rând, sprijinirea antreprenoriatului și a inițiativelor economice.

În al cincilea rând, implicarea angajatorilor și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de colaborare cu sectorul privat.

Și, nu în ultimul rând, accesul la informații clare și actualizate, astfel încât oamenii să poată lua decizii și să își planifice viața pe termen mai lung.    Вставленный текст

De la sprijin la participare

Moderatoarea: Așadar, în acești peste patru ani s-a schimbat nu doar contextul, ci și modul în care înțelegem integrarea?

Dmitrii: Cu siguranță. În 2022 întrebarea principală era: „Cum putem ajuta o persoană care tocmai a trecut frontiera?”

Astăzi întrebarea este diferită: „Cum putem crea condițiile în care această persoană să poată trăi, munci, se dezvolta și participa în mod independent?”

Asta nu înseamnă că sprijinul nu mai este necesar. Înseamnă că trebuie să folosim experiența acumulată și mecanismele deja create pentru a trece treptat de la răspunsul de urgență la soluții durabile.

Un om nu este doar un beneficiar de asistență. Este și o persoană cu competențe, experiență profesională, inițiativă și potențial economic. Iar integrarea presupune crearea condițiilor în care acest potențial să po

‍